Vederea se incetoseaza

Limbile ceasului ticaie agale de ora 5 dimineata. Vederea se incetoseaza. Am avut o noapte alba dupa o zi plina de fericire, zambete si trambite, imbracat in saruturi si imbratisari.

E ceasul aproape 5 dimineata. Fumez o tigara. Cu limba ating in coltul buzei de sus. Simt o bucata mica de piele moarta. Mai ating o data si o lacrima de sange se prelinge in coltul guri. Plange dupa o zi imbracata in caldura imbratisarilor ei... Schitez un zambet ascultand linistea amintirilor create. Tot ce se intampla intre ei, parca era disprins dintr-un film, dintr-o poveste ce nimeni nu o credea sa fie realitate. Se intampla ceva magic. Magic? Pentru ca ce era intre ei nu era chimie si nici fizica, nu puteai sa-i dai un nume, era magic. Parca ar fi dintr-o poveste cu zane, unde doar rotind de 3 ori bagheta magica totul se schimba facandu-te sa plutesti printre nori, crezand ca poti atinge cerul. 

Hmmm... priveste spre scrumiera plina, scrumeaza, mai trage ultimul fum din tigara si o stinge. Se ridica ducandu-se spre baie. Ii vine in minte cuvintele ei "si eu am nevoie de asta ca de un strop de apa dupa o zi in desert". Nu stia ce sa faca. Iar fi batut la usa sa o trezeasca, dar era imposibil. Iar fi trimis un mesaj sa o trezeasca sa-i dea un semn de viata, dar era imposibil. Iar fi scris pe messenger sa stie ca inca mai este acolo, dar era imposibil. Totul parea atat de simplu, dar totul de fapt era atat de greu. Priveste spre usa camerei lui. Apasa clanta si deschide incet usa. O vedea cum se invartea prin camera panicata de fiecare zgomot al liftului, fiecare zgomot din apartament, panicata pana si de bataile inimi sale. O alta imagine trece prin fata ochilor cand se aseaza in patul care scartie. O vedea pe ea cum statea ghemuita in bratele sale stand cu capul ce i se scufunda pe "perna grasa, pisata si rupta-n doua".

Ea? O fiinta, parca ar fi "ghiocel intr'un ghiveci"...

Asta seara nu stiu ce a avut in cap. Ce a vrut sa faca, dar dintr-o data s-a schimbat. I s-a taiat rasuflarea si a spus noapte buna. O noapte buna, dar ar fi fost buna daca ar fi venit sa doarma impreuna, avea nevoie de liniste si de un corp cald si o minte zglobie ce abia incepuse sa prinda aripi. Avea nevoie de ea "ca de un strop de apa dupa o zi in desert". Este doar o Joaca? O poveste? Realitate? sau doar un vis la care amandoi speram, dar nici unu nu este in stare sa-l duca la indeplinire. Este mai greu decat parea a fi simplu. Lucrurile simple se complica, iar cele grele devin simple. O intorsatura groaznica. Daca ieri a fost o zi plina de fericire, zambete si trambite, imbracati in saruturi si imbratisari. Azi? va fi o zi oarecare rupta din calendar fara nimic special in ea.

Toata lumea doarme, cred ca nici cocosi nu pot sa cante pe vremea asta. Caini deja sunt la adapost. Am nevoie de ea ca sa fiu la adapost. Dar ea... doarme dusa fara nici o grija...

Termin si recitesc ceea ce i-am scris. Zambesc. Ezit , apoi apas "send".